Antonio Sanna un bonorvese illustre

de Lucia Sechi


“Si narat: no est inùtile insìstere subra de su sardu como chi sos sardos matessi ant semper de prus su bisòngiu de partetzipare a sa vida natzionale e europea, antis mundiale, e sa paghesa de s’orizonte de s’ìsula? Sa realidade est chi sa Sardigna est Itàlia, Europa e mundu, pro chie istat in Sardigna e sos sardos non podent arrivare a una realidade prus manna sena partire dae sa realidade in sa cale s’istòria los at postos. Su mundu comintzat in Sardigna, intro de sa famìllia in sa bidda, e su sardu – limba autònoma e non dialetu, e duncas màgine istòrica de unu mundu- est pro sos sardos s’espressada prus cumprida e fidele de sa presèntzia issoro in s’istòria”.

Antonio Sanna, in custas paràulas suas chi introduent a sa prima regorta de poesias de su Prèmiu de Otieri, de su cale est istadu presidente, giughende⸳lu a su livellu màssimu suo, espressat a manera perfeta s’idea de s’importàntzia de sa limba mama e su cumbinchimentu suo chi dae custa bisongiait a mòvere pro costruire in sos sardos una consièntzia noa.

Sos primos annos suos e sa presonia

Antoni Sanna, nàschidu in Bonolva su 28 de nadale de su 1918, posca de s’èssere diplomadu in su litzeu clàssicu s’iscriet a sa facultade de Lìteras de Casteddu, frecuentende solu su primu annu de s’Universidade ca s’annu imbeniente s’arruolat.

Mentres est in sa segunda gherra mundiale est fatu presoneri dae sos inglesos in Àfrica e giutu in Ìndia, in ue nche colat ses annos in unu campu de presonia. Mancari sos presoneris esserent tratados male de a beru, sas guàrdias, un’apena prus disponìbiles cun sos ufitziales, li permitint de otènnere libros e duncas de sighire a istudiare.

Custa esperièntzia difìtzile de a beru lu brivat de sa gioventude ma Antoni Sanna la mudat in un’oportunidade, istùdiat sa cultura indiana e faghet a sas guàrdias letziones de literadura e limba inglesa, si balàngiat su cunsideru issoro e lu cramant Mahatma (ànima manna).

Cando torrat in Sardigna si laureat in pagu tempus cun una tesi subra de sa literadura vedica apretziada meda dae s’Universidade de Casteddu e dae sos professores de sa facultade chi cumprendent sa capatzidade sua de chirca e de istùdiu.

S'Universidade

Partètzipat a su cuncursu pro assistente a sa Càtedra de Filologia romanza e lu binchet e comintzat una collaboratzione de profetu cun su professore suo G.Domenico Serra.
De custu, ammentende sos batòrdighi annos in sos cales aiat insignadu glottologia in Casteddu, Antoni Sanna narat

“aiat indanimadu e ispintu sos giòvanos sardos a s’interessamentu iscientìficu pro sos istùdios relativos a sa limba, in s’iscola sua deo matessi apo imparadu –si non s’amore pro sa limba mia chi galu oe est cussa de s’afetu pro babbu e mamma mia e chi in megus est istadu semper biu de a beru- a resone istòrica de custu e in su cale apo àpidu sa prima ghia segura”.

Sa chirca iscientìfica sua sighit puru cun su professore nou Alberto dal Monte cun su cale istringhet unu raportu de cunsideru e de amistade. Ammentende⸳lu Professor Sanna naratin megus at fatu nàschere torra s’interessamentu a sos istùdios“ in unu perìodu difìtzile de a beru puru pro acadessimentos personales graes meda.

Sa càtedra de linguìstica sarda

Ma at a èssere in su 1954 cun s’istitutzione de sa prima càtedra de linguìstica sarda, chèrfida dae sa Regione Autònoma de sa Sardigna, bidu s’interessamentu e su contivìgiu rennoadu de istùdios e de atividades chi indànimat sas autoridades acadèmicas e regionales, chi l’at a èssere afidadu s’insignamentu lìberu e s’organizatzione de s’atividade didàtica e de chirca de su matessi. .

Un’incàrrigu importante e difìtzile de a beru, a su cale acumprit cun passione e capatzidade; devet organizare s’insignamentu e sos programmas de chirca e bi resessit cun resurtados mannos dende dignidade e individualidade iscientìfica a custu insignamentu nou chi finas a tando non fiat istadu mai presente in sas universidades sardas.

Pro custu insignamentu ammàniat unu tretu ispetzìficu resessende a interessare istudiantes medas chi congruidos sos istùdios, a intro de sas istitutziones iscolàsticas in ue ant a andare a traballare in sos territòrios diferentes, ant a diventare amparadores e promotores de un’atentzione e sensibilidade rennoada cara a sa valorizatzione de sa minoria linguìstica.

Antonio Sanna linguista

S'impignu pro sa valorizazione de sa Limba Sarda

S’insertat cun tìtulu e cumpetèntzia in sa dibata chi in sos annos’70 b’est subra de sas faeddadas regionales, e sutalìneat sa netzessidade, pro sos istudiantes sardos in su protzessu de iscolarizatzione de massa, de un’acostagiamentu curretu a s’istùdiu de sa limba italiana e chi non nche los istèsiet.

Pro issu bisòngiat a partire dae s’istùdiu de sa limba mama pro afortiare sa formatzione de un’identidade culturale, duncas narat chi su sardu comente limba, chi sos piseddos faeddant,in iscola bi devet èssere umpare a s’italianu, leende⸳lu a cunsideru comente una richesa.

In s’atividade manna de insignamentu interessat in sa chirca sos dischentes suos, in custos faghet nàschere s’interessamentu pro un’istùdiu iscientìficu fatu non prus solu dae istudiosos angenos a s’àmbitu sardu, ma acumpridu dae giòvanos istudiantes sardos chi, pro mèdiu de sa programmatzione de sas tesi e cun chircas sotziulinguìsticas, l’agiudant a chircare e acollire in sos territòrios diferentes cantas prus informatziones.

Ponet a disponimentu de sos istudiantes suos su materiale acollidu e remonidu in annos de atividade manna, unu traballu acumpridu leende a cunsideru su mundu de su connotu e sas mudaduras chi bi sunt istadas in sos territòrios diferentes, in cussos in cue non b’at àpidu isvilupu industriale e in cussos prus interessados dae s’industrializatzione e dae fenòmenos de iscostiaduras leende in esàminu a manera atenta sas mudaduras chi nde consighint.

Gràtzias a su traballu suo sunt restados documentos medas e ùnicos de sa realidade linguìstica de s’Ìsula; est unu de sos primos a sustènnere sa netzessidade de lòmpere a unu reconnoschimentu de sa limba sarda comente limba “natzionale” de sa minoria.

Su 19.02.1971 in unu Consìgiu de Facultade Prof. Sanna faghet una decraratzione subra sa proposta de presentare a sas autoridades polìticas sardas e natzionales pro s’impinnare in cussa deretura.

In s’iscola annotat su puntu de partèntzia de prus importu dae in ue acumprire su recùperu e sa valorizatzione de su sardu. S’impinnu suo est ativu in su mundu acadèmicu, in s’iscola, in sos cuntatos chi at cun sos tzìrculos sardos de sos emigrados cun sos giornales, cun sa ràdio in ue faghet programmas chi galu s’ammentant e pro sos temas tratados e pro sa boghe sua bella meda, pro sa partetzipatzione e s’impinnu ativu puru in su prèmiu de poesia de Otieri, de su cale est istadu Presidentepro tempus meda, dende⸳li ideas prus annoadoras evitende chi sa valorizatzione de sa limba sarda e de custu prèmiu literàriu de importu mannu nch’esseret rutu in folklore.

Un ammentu

A 62 annos ebbia morit e comente ammentat Antonietta Dettori, in antis dischente sua e posca numenada dotzente in sa Càtedra

“cun sa dispedida de Antoni Sanna (1981) sa linguìstica sarda perdiat su Mastru nòdidu, chi aiat inghitzadu e cunformadu a se, pro cuasi trinta annos, s’insignamentu e sa chirca linguìstica in s’Ìsula…”

De seguru su traballu suo at abertu s’àidu cara a su reconnoschimentu de su sardu comente limba de minoria ponende fundamentu a sa dibata e a sos interbentos legislativos a livellu regionale e natzionale chi sunt sighidos, chi pro cantu siant galu addane dae una realidade de bilinguismu beru costituint sas fundamentas subra de sas cales s’artìculat sa polìtica linguìstica atuale chi galu oe traballat pro s’amparu e sa valorizatzione de su sardu in onni àmbitu de vida e pro sa difusione de sa cultura e de sa limba.

isbe

Iscrie ite nde pensas

Il tuo indirizzo email non sarà pubblicato.